Acest studiu este un prim pas ?n evaluarea stresului ocupa?ional ?n cadrul acelea?i categorii profesionale - asistenta medical? (AM) ?i a modului ?n care:
?n cadrul aceleia?i profesii, specificitatea locului de munc? duce la diferen?iere ?n perceperea nivelului de stres psihic ?i a stresorilor responsabili de acesta.
Caracteristicile mediului de lucru influen?eaz? satisfac?ia ?n munc? ?i modul de a selecta strategiile de coping, cu efect asupra perceperii stresului.
S-a lucrat cu indicatorul stresului ocupa?ional O.S.I., pe un lot de 75 de asistente medicale, 25 dintre ele lucr?nd ?n sec?ie de chirurgie – terapie intensiv?, 25 ?n sec?ie de laborator, iar 25 ?n sec?ie de medical? intern?.
Prelucr?rile statistice asupra datelor (t test, care a permis eviden?ierea diferen?elor semnificative a mediilor ob?inute de cele trei loturi ?i ecua?ia de regresie), au permis formularea concluziilor urm?toare:
Stresorul interfa?a munc? / familie este mai acut pentru asistentele medicale care lucreaz? ?n tur?. (diferen?a semnificativ? ?ntre scorurile ob?inute de lotul asistentelor medicale de laborator ?i cel al asistentelor din sec?ia de medical? de t = - 1,656 la p = 0,01; iar pentru asistentele care lucreaz? ?ntr-un singur schimb ?i asistentele ce lucreaz? ?n ture, am ob?inut t = + 1,764 la p = 0,1, semnificativ).
Pentru asistentele medicale terapie intensiv? climatul organiza?ional este un veritabil stres (t test semnificativ: t = - 3,116 la p = 0,01 la compara?ia cu asistentele de laborator sau cu cele din medical? t = - 2,629 la p = 0,02). Rela?iile interpersonale sunt mai importante pentru asistentele care lucreaz? ?n echip? (Compar?nd mediile ob?inute de AM din sec?ia de laborator ?i cele ale AM de terapie s-a ob?inut la p = 0,1, t = - 1,687.)
Pentru AM de laborator comparativ cu AM de medical? intern? avem o diferen?? semnificativ? la aceast? variabila: ”supra?nc?rcarea/solicit?ri mari din partea slujbei” iar t = - 1,751 ?i p = 0,1, ceea ce arat? c? ?n sec?ia de medical? intern? cerin?ele psihologice ?i fizice din partea slujbei sunt percepute de AM ca fiind mai solicitante, obositoare (datele coreleaz? cu datele culese ?n urma interviului ?i a observa?iei). Am comparat lotul de AM de laborator cu cele din sec?ia de chirurgie ?i am ob?inut t = - 2,602 la p = 0,02, deci mediul de munc? ?n chirurgie este mult mai solicitant, AM fiind efectiv ?necat? ?ntr-o mare de sarcini c?rora trebuie s? le fac? fa??.
Studiind modul ?n care sursele de tensiune se r?sfr?ng asupra st?rii de s?n?tate a asistentelor, am comparat diferen?ele dintre aceste loturi de asistente medicale, ?n privin?a st?rii de s?n?tate. Rezultate semnificative am g?sit compar?nd sec?ia de laborator ?i sec?ia de medical? pentru scala “gradul perceput de oboseal? fizic?”, AM de medical? prezint? mai multe simptome de oboseal?. Pentru grupul de AM de medical? ?i AM de terapie am ob?inut o diferen?? semnificativ? ?ntre mediile la scala de s?n?tate fizic? t = 3,538, p = 0,01, deci AM din terapie intensiv? resimte oboseala ?n ?i mai mare m?sur? dec?t AM din medical?. Diferen?a semnificativ? la scala de stare de oboseal? psihic? (t = - 2,262 la p = 0,1) demonstreaz? c? AM de chirurgie resimt ?n mai mare m?sur? oboseala psihic? dec?t AM de laborator.
Compar?nd mediile ob?inute la scala de satisfac?ie pentru munca ?ns??i ?ntre sec?ia de laborator ?i cea de medical? intern? am ob?inut t semnificativ t = - 2,591 la p = 0,01. Deci AM de medical? manifest? un grad mai mare de satisfac?ie dec?t AM de laborator.
?ntre lotul de AM de laborator ?i AM de terapie intensiv? am g?sit diferen?? semnificativ? ?ntre mediile ob?inute la scalele satisfac?ia pentru munca ?ns??i ?i satisfac?ia pentru munca ?n organiza?ie.
AM de terapie intensiv? fiind at?t de solicitate de munca pe care o desf??oar?, sunt motivate de aceasta, g?sind satisfac?ie intrinsec? ?n munc?, spre deosebire de AM de laborator care manifest? satisfac?ii pentru munca ?n organiza?ie.
Am selec?ionat subiec?ii ?n dou? loturi: un grup care lucreaz? ?n ture ?i un grup care lucreaz? ?ntr-un singur schimb, compar?nd apoi mediile celor dou? grupuri “ob?inute la scala de satisfac?ie intrinsec? a muncii. (Diferen?a ?ntre medii este semnificativ? t = 2,767 la p = 0,010).
DISCU?II:
Rezultatele ob?inute par paradoxale: asistentele medicale de terapie intensiv? lucreaz? ?n mediu cu cele mai multe solicit?ri psihice ?i fizice, percep aceste solicit?ri ca fiind surse de tensiune ?i manifest? simptome de oboseal? fizic? ?i psihic?, ?i cu toate acestea este lotul la care s-a g?sit un nivel mare de satisfac?ie ?n munc? (comparativ cu AM din celelalte sec?ii).
Calcul?nd ecua?iile de regresie pentru variabilele implicate ?n studiu s-a pus ?n leg?tur? “satisfac?ia ?n munc?” cu sursele de tensiune de la locul de munc? (climatul organiza?ional, aprecierea ?n cadrul colectivului, supra?nc?rcarea) ?i valorile pe care le promoveaz? individul – orientarea pe termen lung ?n cadrul organiza?iei; dar ?i stresul perceput de acesta, respectiv starea de oboseal? pe care o resimte, precum ?i mecanismul de coping cu care se face fa?? stresului..
Pentru lotul cercetat, satisfac?ia ?n munca intrinsec? are predictori anumite surse de tensiune de la locul de munc?: climatul organiza?ional, supra?nc?rcarea muncii, aprecierea ?n cadrul colectivului, valorile pe care le promoveaz? individul, dar ?i nivelul de stres perceput de subiect ?i nivelul de control prin care subiectul ??i poate reduce starea de stres.
Pentru asistenta medical? din sec?ia de chirurgie – terapie intensiv? are mai mare importan?? suportul social dec?t pentru asistentele din celelalte sec?ii. Rezultate asem?n?toare am ob?inut c?nd am comparat grupul de AM din sec?ie de laborator cu AM din sec?ie de chirurgie ?i respectiv din sec?ia de medical?. Nu se constat? diferen?e ?ntre sec?ia de chirurgie ?i cea de medical?, dar nu putem afirma c? doar munca ?n ture face s? fie perceput suportul social ?i rela?iile interpersonale ca puternic moderator al stresului sau veritabil stresor.
Adoptarea suportului social ca mecanism de coping e dictat? ?i de cerin?ele locului de munc?, respectiv munca ?n ture ?i e legat? ?i de interfa?a serviciu / cas?
Acest studiu poate fi punct de plecare pentru un program de management al stresului
Sursa

La acest subiect nu a scris nimic nimeni...oare dc? ori suntem atat de stresate ori ne este teama de subiect :lol:

Apropo de stresul muncii. O colega AM prinsa de greutatile vietii personale si cu stresul de la munca din pacate a facut un atac de panica. Dupa 1 luna de C.M. cu tratament s-a reintors la munca f. bine. Binenteles a trecut pe la medicul de medicina muncii. Ce credeti ca ia spus medicu? "Auzi draga ...o sa aflu eu daca a fost tzacaneala ce ai avut tu sau nu..." replica de medic, om cu carte. Pai daca ne-ar lua pe toti in parte la puricat ar observa ca exista un pic de tzacaneala la cat volum de munca este si cate cerintze sunt .

ATACUL DE PANICA APARE LA UNELE PERSOANE PE FONDUL UNOR SENSIBILITATI PSIHOLOGICE ANTERIOARE!
-daca vii odihnita la serviciu, daca stii ce ai de facut, ca la carte, daca esti platita corespunzator, nu ar trebui sa apara probleme prea mari....
-in invatatmant, gradul de stress este mult mai mare
-la asistenti, poate fi vorba de INCORDARE PSIHICA....in general....